Colonoscopie

Colonoscopia este o procedură medicală esențială care îți poate salva viața. Descoperirea timpurie a leziunilor precanceroase sau a altor afecțiuni ale intestinului gros (colonului) și rectului este crucială pentru un tratament de succes. Te invităm să afli în detaliu ce presupune această investigație, când este necesară și cum te poți pregăti pentru ea. 

Ce este colonoscopia 

Colonoscopia este o procedură endoscopică prin care medicul examinează interiorul întregului tău intestin gros (colonul) și, de obicei, și ultima porțiune a intestinului subțire (ileonul terminal). 

Procedura se realizează cu ajutorul unui instrument flexibil, numit colonoscop, care este echipat cu o sursă de lumină și o cameră video performantă. Acest instrument este introdus prin rect și avansat lent de-a lungul colonului. Imaginile de înaltă rezoluție sunt transmise pe un monitor, permițând medicului să identifice orice anomalie: inflamații, ulcere, sângerări sau, cel mai important, polipi. 

Scopul principal al colonoscopiei este detectarea și, adesea, îndepărtarea polipilor (excrescențe benigne care se pot transforma în cancer colorectal). Deși este o procedură internă, este considerată minim-invazivă și se realizează de obicei sub sedare, pentru a asigura confortul tău. 

Înțelegerea procedurii te va ajuta să elimini orice temere și să te prezinți la investigație cu încredere. 

Când este recomandată colonoscopia 

Recomandarea de a efectua o colonoscopie vine din partea medicului specialist gastroenterolog și se bazează pe ghidurile medicale internaționale, pe simptomele tale sau pe istoricul medical familial. 

1. Screening-ul de rutină pentru cancerul colorectal:

Vârsta standard: Dacă ai un risc mediu (nu ai simptome și nici istoric familial), prima colonoscopie de screening este recomandată începând cu vârsta de 45 de ani. 

Frecvența: În lipsa oricăror descoperiri anormale, următoarea investigație poate fi necesară la un interval de 5 sau 10 ani. 

2. Investigarea simptomelor digestive:

Medicul îți poate recomanda o colonoscopie dacă prezinți următoarele semne sau simptome persistente: 

• Sângerări rectale sau prezența de sânge în scaun. 
• Modificări inexplicabile ale tranzitului intestinal (diaree sau constipație nou apărute și persistente). 
• Durere abdominală cronică. 
• Anemie feriprivă (prin lipsă de fier), fără o cauză evidentă. 
• Pierdere în greutate inexplicabilă. 

3. Monitorizarea afecțiunilor existente:

Dacă ai fost deja diagnosticat cu anumite boli (precum boala Crohn, colită ulcerativă) sau dacă ai avut în trecut polipi, colonoscopia este un instrument vital pentru monitorizarea evoluției bolii și pentru prevenirea recidivelor. 

Avantajele colonoscopiei 

Colonoscopia este considerată „standardul de aur” în examinarea colonului datorită avantajelor sale unice: 

• Dublu rol: Diagnostic și Terapeutic. Nu doar că identifică problemele, dar permite și tratarea lor imediată (de exemplu, îndepărtarea polipilor în aceeași ședință – polipectomie). 
• Prevenirea Cancerului Colorectal. Este cea mai eficientă metodă de prevenție, deoarece polipii pot fi îndepărtați înainte ca aceștia să devină maligni. 
• Vizualizare directă și completă. Oferă medicului o imagine de înaltă rezoluție asupra întregii mucoase, detectând leziuni pe care alte teste nu le pot vedea. 
• Biopsie precisă. Permite prelevarea de probe de țesut (biopsii) din zonele suspecte, necesare pentru un diagnostic histologic exact. 
• Sedarea (la cerere). Asigură o procedură confortabilă, fără durere sau disconfort semnificativ, spre deosebire de percepția generală.

Afecțiuni ce pot fi diagnosticate cu ajutorul colonoscopiei 

Colonoscopia este un instrument diagnostic extrem de versatil, capabil să identifice o gamă largă de probleme de sănătate la nivelul intestinului gros și rectului: 

• Cancerul Colorectal: Tumori maligne în stadii incipiente sau avansate. 
• Polipii Colorectali: Excrescențe benigne (adenomi) care reprezintă precursorii cancerului. 
• Bolile Inflamatorii Intestinale (BII): 
• Colita Ulcerativă: Inflamație cronică ce afectează rectul și, de obicei, se extinde la întregul colon. 
• Boala Crohn: Inflamație cronică care poate afecta orice parte a tractului digestiv, dar adesea include colonul. 
• Diverticuloză/Diverticulită: Pungi mici, numite diverticuli, care se formează în peretele colonului și care se pot inflama. 
• Angiodisplazii: Leziuni vasculare care pot provoca sângerări. 
• Colita Ischemică: Inflamația colonului cauzată de fluxul sanguin redus. 
• Cauze de Sângerare Digestivă Inferioară: Hemoroizi interni (deși aceștia sunt de obicei vizibili la anoscopie), fisuri sau ulcere.

Tipuri de colonoscopie 

Există mai multe abordări, însă cea mai comună și completă rămâne colonoscopia convențională. 

Colonoscopia Standard (Convențională) 

Aceasta este procedura descrisă anterior, utilizând colonoscopul flexibil, sub supraveghere medicală. Este cel mai complet tip de examinare, oferind posibilitatea intervenției (polipectomie, biopsie) în timpul investigației. 

Colonoscopia Virtuală (Colonografia CT) 

Colonoscopia Virtuală (Colonografia CT) este o metodă neinvazivă care utilizează un scanner CT de înaltă rezoluție pentru a crea imagini 3D detaliate ale colonului tău. Deși nu necesită introducerea unui endoscop, procedura implică aceeași pregătire riguroasă a intestinului ca și colonoscopia standard, fiind necesară doar introducerea unui tub mic în rect pentru a umfla colonul cu aer sau dioxid de carbon (CO2). Totuși, trebuie să știi că această metodă este strict diagnostică, ceea ce înseamnă că, în cazul descoperirii polipilor sau a leziunilor suspecte, va fi necesară o colonoscopie convențională ulterioară pentru a le îndepărta sau a preleva biopsii. 

Sigmoidoscopia Flexibilă 

Sigmoidoscopia blexibilă este o investigație similară colonoscopiei standard, dar care examinează doar rectul și partea inferioară a colonului (colonul sigmoid). Această procedură este de obicei mai rapidă și necesită o pregătire mai simplă din partea ta. Cu toate acestea, trebuie să ții cont de limita sa principală: deoarece nu examinează întregul colon, există riscul de a rata leziuni situate în porțiunea superioară (cum ar fi colonul transvers și ascendent). 

Pregătirea pentru colonoscopie 

Succesul și acuratețea colonoscopiei depind în mare măsură de modul în care te pregătești. Pregătirea corectă asigură că interiorul colonului tău este complet curat, permițând medicului să vizualizeze clar mucoasa și să nu rateze nicio leziune mică. 

Pregătirea include două etape cheie: 

1. Regimul Alimentar (Cu Câteva Zile Înainte)

• 4-5 zile înainte: Începe să eviți alimentele bogate în fibre, semințe, nuci și cereale integrale. Acestea pot persista în intestin și obstrucționa vederea. 
• Cu o zi înainte: Treci la o dietă strict lichidă limpede. Poți consuma apă, ceai neîndulcit, supă strecurată (fără legume, carne sau tăiței), sucuri de mere sau struguri albi, și băuturi clare pentru sportivi. Este interzis laptele și orice lichid roșu sau mov. 

2. Soluția de Curățare (Laxativul)

• Instrucțiuni stricte: Medicul îți va prescrie o soluție laxativă puternică (de obicei, pe bază de polietilenglicol) pe care trebuie să o consumi conform unui protocol precis, de obicei împărțit în două doze (seara dinaintea procedurii și dimineața procedurii). 
• Hidratarea este esențială: Pe tot parcursul pregătirii, este vital să te hidratezi corespunzător cu lichide clare, pentru a preveni deshidratarea. 

Notă: Dacă iei medicamente anticoagulante (pentru subțierea sângelui) sau suplimente de fier, este crucial să discuți cu medicul tău cu cel puțin o săptămână înainte, deoarece s-ar putea să fie nevoie să le întrerupi temporar. 

Cum se efectuează colonoscopia 

Procedura în sine durează, în general, între 30 și 60 de minute și este realizată de un medic gastroenterolog specializat. 

• Sedarea (O alegere pentru confortul tău): De cele mai multe ori, se administrează o sedare ușoară (analgosedare) intravenos, care te va menține relaxat și somnoros pe toată durata procedurii, eliminând orice disconfort. 
• Poziționarea: Vei fi așezat pe patul de examinare, de obicei pe partea stângă, cu genunchii ușor aplecați. 
• Introducerea Colonoscopului: Medicul introduce cu grijă colonoscopul lubrifiat prin rect și avansează încet prin colon. 
• Examinarea: Pentru a facilita vizualizarea, se introduce aer sau dioxid de carbon (mai puțin disconfortant) în colon pentru a-i destinde pereții. Medicul inspectează mucoasa pe măsură ce avansează. 
• Polipectomia și Biopsia: Dacă sunt detectați polipi, aceștia sunt, de regulă, îndepărtați imediat folosind instrumente speciale introduse prin canalul de lucru al colonoscopului (polipectomie). Orice zonă suspectă este biopsiată. 
• Retragerea: După ce se ajunge la capătul colonului (sau ileonul terminal), colonoscopul este retras lent, iar medicul examinează din nou mucoasa pentru a nu rata nicio leziune.

Ce se întâmplă după procedură 

Deoarece cel mai adesea procedura se efectuează sub sedare, vei petrece un scurt timp în zona de recuperare, sub monitorizare, până când efectul sedativului se diminuează. 

• Recuperarea Inițială: Este normal să te simți somnoros sau amețit. 
• Efecte Ușoare: Poți simți ușoare crampe sau senzația de balonare din cauza aerului rămas în colon. Acestea se ameliorează rapid pe măsură ce elimini gazele. 
• Rehidratarea și Dieta: Îți poți relua dieta obișnuită, începând cu mese ușoare. Este important să te hidratezi bine. 
• Restricții de Conducere: Este obligatoriu să fii însoțit și să nu conduci timp de 12-24 de ore după o colonoscopie efectuată sub sedare, deoarece reflexele și judecata îți pot fi afectate.

Rezultatul colonoscopiei 

Medicul îți va oferi un rezultat preliminar imediat după încheierea procedurii. 

Medicul îți va oferi un rezultat preliminar imediat după încheierea procedurii, informându-te despre aspectul general al colonului, dacă au fost găsiți polipi și dacă aceștia au fost îndepărtați (polipectomie). Totuși, rezultatul histopatologic (final) necesită mai mult timp: dacă au fost prelevate biopsii sau polipi, acestea vor fi trimise la laborator, unde un anatomopatolog va examina țesutul la microscop pentru a determina dacă leziunile sunt benigne, precanceroase sau maligne. Acest rezultat final este crucial pentru stabilirea planului de tratament sau a intervalului optim pentru următoarea colonoscopie de supraveghere și este disponibil de obicei în 7-14 zile. 

Riscuri și complicații 

Colonoscopia este o procedură sigură, dar ca orice investigație medicală, implică riscuri minore. Este important să știi că rata complicațiilor majore este foarte scăzută (sub 1 la 1000 de proceduri). 

Cele mai rare, dar serioase, complicații includ: 

• Perforația Colonică: O ruptură a peretelui colonului, o urgență medicală ce necesită intervenție chirurgicală. Riscul crește ușor în cazul polipectomiilor complexe. 
• Hemoragia: Sângerare la locul biopsiei sau polipectomiei. De obicei, sângerarea este minoră și se oprește singură, dar uneori poate necesita tratament suplimentar (cauterizare endoscopică) sau, rar, transfuzie. 
• Reacții Adverse la Sedare: Reacții alergice sau probleme cardio-respiratorii. Acestea sunt rare datorită monitorizării constante de către echipa medicală. 

Important: Dacă după procedură ai dureri abdominale severe, febră, sângerare rectală abundentă sau amețeli persistente, contactează imediat medicul. 

E timpul să ai grijă de sănătatea ta digestivă 

Nu amâna o investigație care îți poate salva viața. Indiferent dacă ai simptome sau dacă ai împlinit vârsta recomandată pentru screening, o colonoscopie realizată la timp îți oferă liniștea de care ai nevoie. 

Programează-te ACUM la o colonoscopie!