- Conduceți operațiunile Affidea în România, Grecia și Ungaria. Care sunt principalele diferențe pe care le observați între aceste piețe în ceea ce privește organizarea serviciilor medicale și accesul pacienților la diagnostic și tratament?
Cele trei piețe au un punct comun important: toate se confruntă cu presiuni similare – îmbătrânirea populației, creșterea incidenței bolilor cronice, deficitul de personal și necesitatea de a pune un accent mai mare pe prevenție și diagnostic precoce, nu doar pe tratament.
În România, potrivit datelor europene, principala provocare rămâne accesul inegal și nivelul de finanțare, încă sub media europeană – aproximativ 5–6% din PIB, comparativ cu o medie de aprox. 10% din PIB la nivelul Uniunii Europene – ceea ce limitează capacitatea sistemului de a asigura acces rapid și echitabil la servicii medicale. În același timp, aproximativ 6% dintre pacienți raportează nevoi medicale neacoperite, ceea ce reflectă dificultăți reale de acces – fie din cauza costurilor, a distanței sau a timpilor de așteptare.
În Grecia, accesul este influențat în special de costurile suportate direct de pacient și de timpii de așteptare. Chiar dacă există o infrastructură medicală bine dezvoltată, aceste elemente pot întârzia accesul la diagnostic și tratament, în special pentru anumite categorii de pacienți. În paralel, se observă progrese importante în digitalizare și în organizarea traseului pacientului.
Ungaria are un sistem în care coordonarea serviciilor medicale este realizată preponderent la nivel central, printr-un rol activ al statului în organizare și finanțare, ceea ce asigură o acoperire largă a populației. În practică însă, sistemul se confruntă cu provocări legate de capacitatea de furnizare a serviciilor și de resursa umană, în special în anumite specialități și regiuni. Acest lucru poate genera timpi de așteptare și poate afecta continuitatea parcursului pacientului de la diagnostic la tratament.
Dincolo de aceste diferențe, direcția este comună: construirea unor sisteme de sănătate mai integrate, în care pacientul să beneficieze de un parcurs coerent, de la prevenție și diagnostic până la tratament și monitorizare.
- Diagnosticul imagistic joacă un rol esențial în medicina modernă. Cum vedeți evoluția acestui domeniu în următorii ani și ce rol va avea tehnologia – inclusiv inteligența artificială – în practica medicală?
Diagnosticul imagistic devine un element esențial în medicina modernă, nu doar ca instrument de confirmare, ci și pentru depistarea precoce, ghidarea deciziilor terapeutice și monitorizarea evoluției pacientului. În următorii ani, vom vedea o accelerare a acestui rol, pe măsură ce tehnologia permite investigații mai rapide, mai precise și mai bine integrate în traseul medical.
Unul dintre cele mai importante motoare ale acestei evoluții este Inteligența Artificială. În practică, AI nu înlocuiește medicul radiolog, ci îl sprijină în interpretarea imaginilor, contribuind la creșterea acurateței diagnosticului și la identificarea unor leziuni în stadii incipiente. În plus, permite optimizarea fluxurilor de lucru și scurtarea timpilor de răspuns, ceea ce are un impact direct asupra pacientului.
În cadrul Clinicilor Affidea, aceste tendințe sunt deja integrate în practica curentă. Rețeaua noastră dispune de cea mai extinsă flotă de echipamente de imagistică medicală din România, iar introducerea soluțiilor bazate pe inteligență artificială a adus un plus semnificativ de valoare – atât prin creșterea calității actului medical, cât și prin eficientizarea proceselor și reducerea timpilor de interpretare.
Pe termen mediu, cred că diferența nu va mai fi dată doar de performanța echipamentelor, ci de capacitatea de a integra tehnologia – inclusiv AI – într-un sistem coerent, în care datele, imaginile și expertiza medicală lucrează împreună pentru un diagnostic mai rapid, mai precis.
- În ultimii ani, serviciile medicale private au devenit un pilon important al sistemului de sănătate din România. Cum vedeți rolul operatorilor privați în completarea și susținerea sistemului public?
Furnizorii privați de servicii medicale au devenit, în ultimii ani, un partener important al sistemului public de sănătate, contribuind la creșterea accesului pacienților la diagnostic și tratament, precum și la reducerea presiunii asupra infrastructurii publice.
În acest context, Clinicile Affidea România sunt un partener relevant al sistemului public, prin servicii de diagnostic și tratament realizate la standarde înalte de calitate și prin utilizarea tehnologiilor de ultimă generație în practica medicală. Consider că este important ca toți furnizorii de servicii medicale – publici și privați – să colaboreze într-un mod coerent și constant, în beneficiul pacientului.
Această colaborare este cu atât mai necesară cu cât România are încă indicatori de sănătate sub media europeană. De exemplu, speranța de viață este de aproximativ 76,5 ani, comparativ cu peste 81 de ani media Uniunii Europene, ceea ce subliniază nevoia de acces mai bun la servicii medicale și de intervenție mai timpurie.
Astfel, sectorul privat contribuie la susținerea și completarea sistemului public, prin investiții în infrastructură, în echipamente moderne și în tehnologii care susțin creșterea calității actului medical. Doar printr-o strânsă colaborare putem oferi pacienților servicii la standarde ridicate și putem contribui, pe termen lung, la îmbunătățirea stării de sănătate a populației.
- Din perspectiva unui operator regional, care sunt principalele provocări ale furnizorilor de servicii medicale private în România astăzi?
Din perspectiva unui operator regional, provocările sunt similare în multe piețe, dar în România există câteva particularități care influențează direct modul în care furnizorii privați își pot dezvolta serviciile.
În primul rând, vorbim despre cadrul de finanțare și predictibilitatea acestuia. Furnizorii privați operează într-un sistem în care mecanismele de decontare și nivelul finanțării pot varia, ceea ce face dificilă planificarea pe termen mediu și lung, în special în contextul unor investiții semnificative în echipamente și tehnologie.
În al doilea rând, resursa umană rămâne o provocare majoră. Deficitul de personal medical, migrația și distribuția inegală a specialiștilor creează presiune atât asupra sectorului public, cât și asupra celui privat, afectând capacitatea de extindere și de menținere a unor standarde ridicate de calitate.
Un alt aspect important este legat de integrarea serviciilor și de coordonarea parcursului pacientului. Deși există progrese, sistemul rămâne fragmentat, iar lipsa unei conectări eficiente între diferitele niveluri de îngrijire poate limita impactul investițiilor realizate atât în sectorul public, cât și în cel privat.
Nu în ultimul rând, ritmul accelerat al evoluției tehnologice aduce oportunități, dar și presiune asupra furnizorilor, care trebuie să investească constant în echipamente moderne și soluții digitale, menținând în același timp accesibilitatea serviciilor pentru pacienți.
În ansamblu, cred că principala provocare este găsirea unui echilibru între investiții, calitate și acces, într-un sistem care este încă în proces de maturizare. În același timp, aceste provocări creează și oportunități reale pentru dezvoltarea unor modele de îngrijire mai integrate și mai eficiente.
- România are încă diferențe importante în accesul la servicii medicale între mediul urban și cel rural. Ce soluții vedeți pentru reducerea acestor decalaje?
Diferențele dintre mediul urban și cel rural în accesul la servicii medicale rămân una dintre cele mai importante provocări ale sistemului de sănătate din România și reflectă, în mare măsură, distribuția inegală a resurselor – atât în ceea ce privește infrastructura, cât și resursa umană.
Soluțiile trebuie gândite integrat și aplicate pe mai multe paliere. În primul rând, este necesară dezvoltarea serviciilor medicale în ambulatoriu și în proximitatea pacientului, astfel încât o parte cât mai mare a nevoilor medicale să poată fi adresată fără a depinde exclusiv de centrele urbane sau de spitale.
În al doilea rând, digitalizarea poate juca un rol important în reducerea acestor decalaje. Telemedicina și soluțiile digitale permit accesul la expertiză medicală chiar și în zonele unde nu există specialiști, facilitând un diagnostic mai rapid și o mai bună monitorizare a pacienților.
De asemenea, este esențială crearea unor mecanisme care să încurajeze prezența personalului medical în zonele deficitare, fie prin politici de stimulare, fie prin modele de colaborare între sectorul public și cel privat.
Nu în ultimul rând, colaborarea între furnizorii de servicii medicale este esențială pentru a asigura continuitatea îngrijirii și pentru a construi un sistem mai echilibrat. Furnizorii privați pot contribui la extinderea accesului prin investiții în zonele unde nevoia este mai mare și prin utilizarea tehnologiilor care reduc distanța dintre pacient și serviciul medical.
În esență, reducerea acestor decalaje nu ține de o singură măsură, ci de capacitatea de a construi un sistem mai bine conectat, în care pacientul să poată accesa serviciile de care are nevoie, indiferent de zona în care locuiește.
- Affidea este prezentă în numeroase țări europene. Ce bune practici din alte sisteme de sănătate credeți că ar putea fi implementate mai rapid și în România?
Affidea România face parte din Grupul Affidea, cel mai mare furnizor european de diagnostic imagistic, ambulatoriu și tratament. Înființată în 1991, compania operează 410 centre în 15 țări și furnizează servicii medicale pentru mai mult de 14 milioane de pacienți anual. Această prezență internațională ne oferă acces constant la experiență extinsă și la modele de organizare din sisteme de sănătate diferite.
Schimbul de bune practici în cadrul Grupului este continuu și are loc la mai multe niveluri – atât în zona de management, cât și în cea medicală și administrativă. Funcționăm ca o echipă unitară, în care colaborarea și consultarea permanentă ne permit să identificăm soluții pentru situații specifice și să adaptăm modele care au funcționat deja în alte piețe.
Din această perspectivă, cred că una dintre direcțiile în care România poate avansa mai rapid este creșterea gradului de adresabilitate a populației către programele de screening și prevenție. Deși există deja infrastructură și servicii medicale comparabile cu alte state europene, utilizarea acestora rămâne suboptimală.
Acest aspect este reflectat și în indicatorii de sănătate: mortalitatea evitabilă în România se situează la aproximativ 300–320 de decese la 100.000 de locuitori, aproape dublu față de media Uniunii Europene, ceea ce indică un potențial semnificativ de îmbunătățire prin diagnostic precoce și intervenție timpurie.
În acest context, un efort susținut de informare și educare a populației, alături de facilitarea accesului la servicii de screening, poate avea un impact real asupra stării de sănătate a populației și asupra reducerii acestor decalaje.
- Cum s-au schimbat așteptările pacienților în ultimii ani, mai ales în ceea ce privește accesul la servicii medicale, comunicarea și experiența generală în relația cu furnizorii de servicii de sănătate?
Astăzi, pacienții sunt mai informați, mai implicați în propriile decizii și caută nu doar tratament, ci o experiență medicală completă.
Observăm o orientare tot mai clară către servicii medicale integrate, în care pacientul își dorește să găsească într-un singur loc acces la diagnostic, consultații de specialitate și soluții de tratament, într-un mod coerent și ușor de parcurs. În acest context, investigațiile imagistice avansate joacă un rol central, fiind esențiale pentru un diagnostic corect și pentru stabilirea unui plan terapeutic adecvat.
În același timp, comunicarea este un element-cheie în relația cu furnizorii de servicii medicale. Pacienții își doresc transparență, claritate și acces rapid la informații, dar și o interacțiune empatică și personalizată pe tot parcursul experienței medicale.
De asemenea, observăm o creștere a interesului pentru servicii medicale de tip premium, în care calitatea actului medical este completată de confort, predictibilitate și eficiență. Pentru pacient, experiența nu mai înseamnă doar rezultatul medical, ci întregul proces – de la programare până la comunicarea rezultatelor și urmărirea ulterioară.
În acest context, rolul furnizorilor este de a răspunde acestor așteptări prin servicii bine integrate, tehnologii avansate și o abordare centrată pe pacient, care să combine excelența medicală cu o experiență coerentă și de încredere.
- În contextul presiunilor tot mai mari asupra sistemelor de sănătate din Europa, ce rol pot juca parteneriatele între sectorul public și cel privat?
În contextul presiunilor tot mai mari asupra sistemelor de sănătate din Europa – generate de îmbătrânirea populației, creșterea incidenței bolilor cronice și limitările de resurse – parteneriatele între sectorul public și cel privat devin din ce în ce mai importante pentru asigurarea sustenabilității sistemului.
Aceste parteneriate pot contribui la extinderea capacității de furnizare a serviciilor medicale, la reducerea timpilor de așteptare și la îmbunătățirea accesului pacienților la diagnostic și tratament. În același timp, sectorul privat poate aduce un plus de flexibilitate, investiții în tehnologie și modele de organizare eficiente, care completează infrastructura publică.
Cred că un element-cheie al acestor colaborări este definirea unor mecanisme clare și predictibile, care să permită valorificarea complementară a resurselor existente. Este important ca parteneriatele să fie construite în jurul nevoilor pacientului și să aibă ca obiectiv principal creșterea calității și accesibilității serviciilor medicale.
În practică, vedem deja că acolo unde există colaborare reală între sectorul public și cel privat, rezultatele sunt vizibile – atât în ceea ce privește accesul pacienților, cât și eficiența utilizării resurselor.
Pe termen lung, parteneriatele public-private pot juca un rol important în dezvoltarea unor sisteme de sănătate mai reziliente, mai bine organizate și mai adaptate nevoilor în schimbare ale populației.
- Care sunt direcțiile strategice de dezvoltare pentru Affidea în regiune în următorii ani?
În următorii ani, ne vom concentra pe o dezvoltare sustenabilă a rețelei Affidea în regiune, având ca obiectiv principal creșterea accesului pacienților la servicii medicale de calitate.
O direcție importantă este extinderea prezenței noastre geografice, prin creșterea numărului de clinici, astfel încât să putem acoperi cât mai multe zone și să facilităm accesul pacienților la servicii medicale integrate, indiferent de locație.
În paralel, continuăm investițiile în dotarea clinicilor cu echipamente de ultimă generație, care ne permit să oferim servicii de diagnostic și tratament la standarde înalte de calitate și să răspundem cerințelor tot mai complexe din practica medicală.
Un alt pilon strategic este digitalizarea, prin optimizarea fluxurilor operaționale și integrarea soluțiilor tehnologice care contribuie la eficientizarea proceselor și la îmbunătățirea experienței pacientului.
În ansamblu, direcția noastră rămâne aceea de a dezvolta o rețea medicală modernă, bine conectată și orientată către nevoile pacientului, în care tehnologia, expertiza medicală și accesibilitatea serviciilor se completează reciproc.
- Dacă ar fi să transmiteți un mesaj către decidenții din domeniul sănătății din România, care ar fi principalele trei priorități pentru consolidarea sistemului medical?
Dacă ar fi să sintetizez în trei direcții principale, aș începe cu nevoia de predictibilitate și stabilitate în finanțarea sistemului de sănătate. Un cadru clar și coerent permite planificarea pe termen lung, atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat, și creează premisele unor investiții sustenabile în infrastructură, tehnologie și resursă umană.
A doua prioritate este dezvoltarea serviciilor medicale integrate și a unui sistem mai bine coordonat, în care pacientul să beneficieze de un traseu coerent între prevenție, diagnostic, tratament și monitorizare. O mai bună conectare între diferitele niveluri de îngrijire poate crește eficiența utilizării resurselor și poate îmbunătăți semnificativ experiența pacientului.
A treia direcție vizează investițiile în prevenție și screening, care pot avea un impact major asupra stării de sănătate a populației. Creșterea gradului de adresabilitate către aceste servicii, alături de programe de informare și educare, poate contribui la reducerea incidenței bolilor în stadii avansate și, implicit, la îmbunătățirea indicatorilor de sănătate pe termen lung.
În ansamblu, cred că aceste priorități pot contribui la consolidarea unui sistem de sănătate mai eficient, mai accesibil și mai bine adaptat nevoilor pacienților.
- Ce înseamnă pentru o companie precum Affidea să fie membru PALMED și ce beneficii reale aduce această apartenență?
Pentru Affidea, apartenența la PALMED înseamnă, în primul rând, implicarea într-un dialog constructiv alături de principalii furnizori de servicii medicale private din România, cu obiectivul comun de a contribui la dezvoltarea sustenabilă a sistemului de sănătate.
PALMED oferă un cadru relevant de colaborare și schimb de bune practici între membrii săi, facilitând alinierea pe teme importante pentru domeniu și formularea unor puncte de vedere comune în relația cu autoritățile. În același timp, reprezintă o platformă prin care putem contribui activ la identificarea unor soluții care să răspundă provocărilor reale din sistem și să susțină dezvoltarea parteneriatului public–privat.
Pentru o companie precum Affidea, acest tip de colaborare este valoros, deoarece oferă o perspectivă mai amplă asupra evoluției pieței medicale și susține dezvoltarea unor inițiative cu impact real atât la nivel de sistem, cât și pentru pacienți.
În același timp, beneficiul acestei apartenențe se reflectă în capacitatea de a construi împreună un sector medical privat mai bine organizat, mai coerent și mai bine conectat la nevoile sistemului de sănătate în ansamblu.